Despre femeia din mine, de ziua ei.

Acum realizez cât timp a trecut de când m-am apucat sa scriu articolul asta. Trebuia sa fie publicat la începutul lunii martie, am început sa scriu în februarie. Azi e 4 aprilie. Stau bine cu termenele. Și cu timpul.

Am spus-o de multe ori și o las și mărturie scrisă aici: Unul dintre cele mai bune lucruri care mi s-au întâmplat este ca sunt FEMEIE!

In lumea în care trăim, dacă ești femeie, ai voie să fii drăguță și sexy. Dar să nu te arăți și deșteaptă! Nu ai voie să ai opinii.

  • Ești scunda? Poartă tocuri!
  • Ești înaltă? Nu ai voie să fii mai înaltă decât bărbații.
  • Nu ai sâni? Poate o să-ți crească!
  • Ai sâni? Acoperă-te!
  • Ești slabă? Mănâncă ceva!
  • Ești grasă? Înfometează-te!

Nici transformarea mea intr-o femeie n-a fost prea ușoară. Am fost un copil când m-am apucat să antrenez. Un copil plin de pasiune. Și a trebuit să mă maturizez forțat pentru ca aveam alți copii care mă priveau, dar mai ales pentru ca aveam în spate o lume plină de prejudecăți și de reguli care mă făceau mereu să simt că ceea ce îmi doresc eu să fiu nu e ceea ce trebuie să fiu.

Acum îmi vine sa rad când îmi amintesc că la un moment dat nu eram potrivită să antrenez pentru că… purtam blugi rupți. Mai târziu era o problema că purtam.. colanți. Acum vreo 2 ani cică eram prea preocupată de aspectul meu fizic. Și cât am suferit de fiecare data că nu înțelegeam dacă e o problemă cu mine și felul meu de a fi.

Nu, nu era. Blugii rupți erau exact ce trebuia să port la vârsta pe care o aveam atunci. Colanți port și astazi, și din fericire mi-am păstrat și obiceiul cu par perfect, mă spăl tot din 3 în 3 zile, ca mi se strica buclele. Hahaha!

Dar a venit și ziua în care m-am iertat. M-am iertat pentru tot ce nu am reuşit să fiu, dar şi pentru ceea ce am fost deşi nu ar fi trebuit.

Probabil din cauza faptului ca înaintez în viaţă, sunt tot mai conştientă şi mai hotărâtă, mai tolerantă cu mine şi mai intolerantă cu tot ce nu-mi dă linişte.
Nu mai am voinţă să-mi pierd timpul în preajma persoanelor negative, persoanelor pline de sine şi de prostie. Nu mai am timp de pierdut cu persoane mature care se comportă ca nişte copii răsfăţaţi. Vreau să trăiesc lângă persoane pozitive, umane, vreau persoane care zâmbesc. Care iubesc. Care respectă. Care ştiu să râdă şi să accepte propriile defecte. Oameni responsabili şi corecţi. Oameni care nu calcă în picioare demnitatea şi bunătatea celor mai slabi.

Cei mai puternici oameni pe care ii cunosc sunt femei.

Mă iert pentru că n-am avut curaj să fiu eu însumi, să trăiesc liber și asumat. Dar astazi am tot curajul din lume. Ca uite cine mă privește 👇🏽

Comments

  1. Livia

    Sunteți femeia și modelul perfect pentru fetele noștre. Vă mulțumim pentru ceea ce faceți în fiecare zi alături de ele.

  2. Boieru Octavian

    M am indragostit de handbal in jud. Bistrita-Nasaud, mai exact in Prundu Bargaului, datorita prof. Stefanescu.
    Desi nu am ajus la performante ca handbalist, ma pot lauda cu suturi foarte puternice, avand un brat foarte lung… De multe ori, mingea trimisa de mine in bara, ricosa pana la poarta adversa.
    Si in timpul facultatii, am terminat Matematica (!), la orele de sport eram f bun la suturile la poarta.
    Dar va scriu aceste randuri pt ca si acum urmaresc mersul handbalului din Romania, prima dragoste nu se uita, si am fost foarte impresionat de decizia HANDBALISTEI Mihaela Evi !
    Doresc Mihaelei mult succes in cariera, numai bine in familie si sa se tina tare pe pozitie ! Poti fi un exemplu si pentru altii !!!

  3. https://israelnightclub.com/

    Im more than happy to discover this great site. I wanted to thank you for ones time due to this wonderful read!! I definitely loved every little bit of it and i also have you saved to fav to check out new stuff in your web site.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *